Go-Back-N ARQ

Pachete transmise continuu (când este posibil) fără a aştepta pentru recunoaştere, pachete nerecunoscute.

O asciere temporară diferită din punct de vedere logic pentru expeditor cu fiecare pachet nerecunoscut: extensie a protocolului AB.

Destinatar:

• Pachetul recunoscut, dacă este primit corect şi în ordine, trece către nivelul superior

• Pachet nerecunoscut sau ignorat, corupt sau care nu este în ordine

Expeditor:

• Dacă pachetul n primit este nerecunoscut sau a trecut timpul, începe retransmisia de la n din nou

• Recunoaşterea cumulativă: recunoaşterea lui n presupune implicit recunoaşterea tuturor până la n.

Niciun transport recepţionat nu este buferat prin înlăturare. Resursele sunt salvate la destinatar. Se elimină astfel posibilitatea livrării simultane a unor mari cantităţi de pachete către nivelele superioare.

Sunt necesare o buferare şi o procesare a protocolului cât se poate de simple, atât la expeditor cât şi la destinatar.

Este necesară o optimizare între complexitatea buferării/procesării şi lărgimea de bandă.

Go Back N: Exemplu

ARQ cu repetare selectivă

La fel ca în Go back-N:

• pachetele sunt transmise când este posibil, până la limită

• perioada asociată cu fiecare pachet nerecunoscut

• destinatarul nu recunoaşte sau ignoră pachetele corupte.

Faţă de Go-Back-N

• pachetele care nu sunt în ordine dar sunt corecte sunt recunoscute

• destinatarul: buferează pachetele care nu sunt în ordine

• expeditorul: în cazul aşteptării sau la nerecunoaşterea pachetului n, doar retransmite n

• mai multe pachete buferate la destinatar decât în cazul Go back-N

• un management de buferare mai complicat de ambele părţi

• pentru lărgimea de bandă nu este necesar să se retransmită corect pachetele recepţionate.

ARQ cu repetare selectivă: exemplu

Cât de mare poate fi o fereastră?

Să presupunem că dimensiunea spaţiului de numere secvenţiale este N